De la o extremă la alta? Călătoria mea continuă spre „exact ce am nevoie și nu mai mult”

Încerc să-mi amintesc când m-a apucat nebunia cu cosmeticele… Oare când eram la facultate? Hmm… parcă nu aveam așa multe chestii… de fapt până atunci nu avusesem decât câteva și alea accesibile ca preț… dar de boit și cremuit mi-a plăcut mereu. Când am devenit independentă financiar am început să îmi cumpăr eu ce voiam… și uneori cam regretam alegerile pentru că nu aveam alte surse de informare decât articolele cu scop publicitar din revistele pentru femei și  era cam la ghici achiziția.

Da, erau forum-uri unde mai discutau femeile despre diverse cosmetice dar bloguri și recenzii, opinii sincere și prezentări neplătite ale produselor nu prea erau sau nu le găseam eu. Și mi-am făcut blog ca să îmi fac de lucru. De cumpărat îmi plăcea să cumpăr… timp aveam… puteam să scriu cum mi se par produsele achiziționate, nu? De ce nu! Plus că am avut alături un om care mi-a susținut acest mic proiect de loisir și a muncit zeci de ore să facă blogul să arate așa cum voiam eu și fără efortul lui nu aș fi iubit atât de mult ce făceam aici.

Știu că aveam ore întregi în care stăteam trează gândindu-mă cum să-mi cumpăr nu știu ce produs sau ce să mai scriu pe blog, aveam liste de articole viitoare și peste tot prin casă se tot adunau:  iete am luat 5 săpunuri, erau la ofertă gelurile de duș și nu m-am putut hotărî ce să aleg așa că am luat 3, ia uite un șampon în ambalaj frumos, ia să-l cumpăr să-l încerc, poate va fi șamponul miraculos care-mi va rezolva toate problemele existențiale, încă un ruj, dar vreau dermatograful ăla în toate nuanțele disponibile… cam așa ajunsesem, nu exagerez.

Însă ceva s-a schimbat în mine la un moment dat. Am văzut și altceva: o tipă pe youtube care s-a apucat să-și inventarieze produsele cosmetice și a zis că a luat-o razna și că trebuie să se potolească, că niciunei femei nu-i trebuie 100 de rujuri. M-am apucat și eu și am estimat cam câți bani am dat pe chestii care nu mi-au plăcut și pe care nu le-am folosit. Și m-am CUTREMURAT!

Na bun, aveam blog și mii de vizite pe zi și mă simțeam bine că exist în blogosferă dar viața mea nu era mai frumoasă pentru că tocam sute de lei pe cosmetice, nici nu-mi creștea IQ-ul când mă dădeam cu ruj și nici nu mă vedeam făcând din asta o sursă de câștig financiar. Probabil umpleam un gol cu achizițiile, era doar o metodă de a masca nemulțumirile pe care le avem toți la un moment dat. Întotdeauna mi-a plăcut să cred despre mine că sunt o femeie înzestrată cu rațiune așa că mi-am propus să scap de obsesia față de cosmetice și să mă ocup de ce mă nemulțumea de fapt. Trebuia să mă despart ușor –ușor  de shoppingul impulsiv, de produsele care mă sufocau și de sursele obsesiei mele.

Am făcut plan de consum dar nu a mers așa bine cum sperasem. Abia când am încetat să scriu pe blog s-a produs schimbarea. Voiam spațiu, lejeritate, simplitate!  Să nu mai stau 30 de minute să mă aranjez, să îmi placă ce văd când mă privesc nemachiată în oglindă, să fertilizez și alte pasiuni, astea au fost intențiile când am încetat activitatea aici.

Și uite așa ușor-ușor s-a micșorat și numărul de produse, a scăzut și frecvența cumpărăturilor, a devenit totul mai simplu și mai ordonat.

Acum știu că am nevoie de șampon că e pe terminate, mă duc și iau de pe raft același șampon pe care-l recumpăr de un an și cu care  știu că mă împac bine. Nu mai stau să mă uit pe etichete, să citesc păreri, să mă gândesc ce aromă de șampon să aleg… Voila! Simplitate, timp salvat și bani salvați căci nu mai stau să tot încerc. Am încercat până acum destule cât să știu exact ce vreau de la un produs, care-mi place și care nu-mi place. Și le recumpăr pe cele care-mi plac, pe cele pe care le folosesc. Arareori îmi mai îngădui câte un moft cosmetic dar în principiu simt că dețin controlul acum. Nu-mi mai fug ochii și cardul spre orice e la reducere, frumos ambalat, frumos mirositor sau lăudat prin blogosferă. Iar asta mi-a permis să fac o schimbare mult necesară despre care voi povesti și pe care o voi ilustra în articolul viitor, în speranța că vă va face plăcere să-l citiți.

{ 14 comments… read them below or add one }

Cristina

Buna!
Multumesc pentru articol.
Ma simt in aceeasi situatie.
E foarte adevarata aceasta propozitie :”Probabil umpleam un gol cu achizițiile, era doar o metodă de a masca nemulțumirile pe care le avem toți la un moment dat”.
Acum trec printr-o perioada in care realizez ca am uitat cum sa ma machiez si din aceasta frustrare a mea se naste impulsul de a cumpara vreo 5 palete de la Sleek (atat de laudate in blogosfera).
Asta mi-ar ruina bugetul cu 200 si ceva de lei.
In acelasi timp ma gandesc la articolele tale despre fardurile facute acasa.
Si nu stiu ce sa fac in momentul de fata. Sa fac efortul de 200 lei sau sa imi fac eu fardurile acasa? Te rog sa imi dai o parere.
Sunt sigura ca dupa ce iau paletele, ma voi machia de 2-3 ori si apoi imi va disparea interesul pentru ele; asa fac de fiecare data.
Pe cand la cele facute in casa, s-ar putea sa fie altceva.
De aproape 2 ani imi fac cremele pentru ten si corp, sunt multumita de rezultate si nici nu mai cumpar creme din comert.
De aceea cred ca fata de fardurile facute acasa s-ar putea sa am o alta reactie si sa nu le abandonez intr-un colt.

Astept cu interes raspunsul tau, dar si urmatorul articol.

Răspunde

Gabriela

Pentru mine nici nu se compară satisfacția pe care mi-o oferă cumpărarea unui produs de machiaj cu cea oferită de manufacturarea acestuia după propriile mele dorințe. Este adevărat că eu mi-am făcut un hobby din realizarea fardurilor minerale dar tot îmi place mai mult sa le fac eu decât să le cumpăr. Însă opinia mea este că o persoană care a lăsat machiajul deoparte chiar nu are nevoie de 5 palete de la Sleek 🙂 Una aleasă bine cred eu că este de ajuns. Am observat la mine că dacă îmi iau un ruj care-mi place, doar unul, îl voi folosi mult mai mult decât aș fi folosit 3 rujuri care-mi plac în egala măsură, toate luate odată. Dacă îmi luam mai multe odată îmi pierdeam interesul, nu știu de ce.

Răspunde

nipokio

Buna,
Binevenita postarea ta si abia o astept pe urmatoarea! Eu m-am potolit cu cosmeticele, insa am luat patima hainelor 🙂

Răspunde

Gabriela

Eu am de gând să fac cu hainele ce am făcut și cu cosmeticele… ma tot uit de ceva timp la ideile de garderobă capsulă, deși cam greu de aplicat la noi, cu clima asta temperată și anti-mașină personală, cum sunt eu.

Răspunde

Cristina

Vad ca sunt 4 comentarii la acest articol, dar blogul nu imi permite sa le citesc. Nu vad nimic, nici macar comentariul meu.

Răspunde

Gabriela

Mi s-a întâmplat și mie asta, nu vedeam comentariile… Dar văd că s-a remediat.

Răspunde

Cristina

Inca iti mai faci fardurile minerale?
Cate ai in prezent?
Cam la ce interval de timp iti mai faci o serie noua de farduri?
Si eu am o mare satisfactie de cand imi fac cremele, probabil de aceea observ mai bine efectele benefice, pentru ca stiu exact ce am pus in ele.
Te rog sa mai scrii articole despre fardurile minerale

Răspunde

Gabriela

Nu îmi mai fac, sunt concentrată pe a consuma ce am deja. Am scăzut numărul acestora de pe la 40 la 15. Fardurile de obraz la fel, le-am redus la 3. Îmi fac pudră când se consumă… Odată pe an, cam așa

Răspunde

Cookie

Mi-a placut mult articolul tau, il astept cu nerabdare pe cel despre schimbarea facuta

Răspunde

Cecilia

La multi ani! Ma bucur pentru alegerea facuta, vorba ta 100 de rujuri e mult! Insa nici privarea (daca nu exista ratiuni economice) nu duce la nimic bun. Cum spuneau clasicii, MODERATIE!

Răspunde

Deena

Dupa cum ai vazut eu lupt continuu sa diminuez gradul nebuniei. Am dat chestii, consum chestii si incerc sa cumpar cat mai putin. M-am impacat cu gandul ca probabil n-o sa mai fiu niciodata „o femeie normala”, careia ii incap toate fardurile intr-o gentuta mica. Chiar daca fata de youtuberitele de care spui si tu eu sunt mic copil, simt ca e prea mult pentru mine. Iubirea mea pentru machiaj nu a pierit, dar am intrat intr-o etapa a vietii in care stiu ce imi place si nu prea mai am chef de experimentat. Poate asta se va schimba candva, nu zic nu! Momentan vreau sa simt ca nu am irosit banii pe nimic din ce am.
La categoria lotiuni, geluri de dus e jale. Adusesem situatia sub control si brusc iar am 5 geluri de dus, 7 creme de corp si stie-le Dumnezeu de unde or fi rasarit toate. La fel la parfumuri, au cam facut pui! Dar nu ma las doborata!
Ma uit la „colectia de oje” si nu ma mai inteleg, pentru ca microbul asta mi-a cam murit. Si totusi dupa numeroase sortari tot am vreo 50 de sticle. Cu garderoba iar e bai mare!
Sunt pierduta intre a vrea sa am cat mai putine chestii si a vrea tot ce vad!
Pana una alta sa stii ca eu pe Youtube urmaresc acum cu precadere tipe care fac project pan-uri si consuma chestii. Evit sa ma mai uit la hauls si colectii. Si uitandu-ma la fetele astea care dau gata 3 rujuri pe luna (exagerez) parca ma simt si eu mai motivata!
Scuze pentru comentariul kilometric…

Răspunde

Deena

Am vrut sa te intreb de ce nu merge sa vad comentariile de la articole. Vad treaba aia cu read them bellow or add one dar nu pot vedea ce comenteaza nimeni. E o problema doar la mine?

Răspunde

Gabriela

Nu îmi dau seama de ce nu se văd. E posibil să fi setat eu ceva greșit

Răspunde

Gabitza

Ce bine că mai scrii! La mulţi ani

Răspunde

Leave a Comment

Previous post:

Next post: